Ce ne scriu cititorii nostri

Dragii noștri,
vă așteptăm pe 11 mai la orele 4 p.m. la școala Antim Ivireanul.
Lansăm primul nostru proiect de traductologie finalizat, Povestica Miko,
plus mai avem niscaiva surprize… care nu se pot povesti că n-ar mai fi surprize:)
Sărbători binecuvântate!
………………………………………….
image04

………………………………………….
1 iunie 2016
                       Iată un nou caiet primit de la niscaiva mozartini plus prieteni de-ai lor:
vocea colectivă a unor copii de la Școala ortodoxă Antim Ivireanul, Timișoara,
co-fabulând o poveste despre patru oameni mari.

trecatoriafiștrecatori

Pantomima

elizeu ilustrat

pestisori

rolfzuckowski

ApollodorSite

masina de povestit

podgorenii

2010-2011PovestiPaulis

MrOz@baum.tm

NUNTA PORUMBEI

CorneliuBaba

Lyriodendron.doc

2012Amadeia

2010Povesti3F

2009Arhipelag

2008 SteadeNea

2006-9 CaieteMozArt

2005 CUVANT

2003intelepti si blanzi

ZiZuluf Zvon

interviu

Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 30  Timişoara, str. Aştrilor nr.13  Tel/fax 0256 462 302

Prof. înv. primar, Adela Pal

Eu şi pianul

de Claudia Anamaria Popovici, cls. a IV-a F

            Când eram mică, stăteam în faţa televizorului, vedeam cum cântă copiii la instrumente şi îmi doream şi eu să cânt la pian.Visam cu ochii deschişi cum am ajuns pe scenă şi cântam, iar oamenii mă aplaudau.

            Într-o noapte am visat că voi fi cea mai bună pianistă.Că stăteam lângă pian iar el îmi cânta. Într-o zi pianul a dispărut şi nu mai era în camera mea. M-am îngrijorat, dar în gândul meu am auzit doar vocea lui, care îmi spunea:

            -Sunt în spatele tău! Vrăjitoarea cea rea a făcut o vrajă şi a deschis o uşă din spatele peretelui. Ca să dezlegi vraja trebuie să devii cea mai bună interpretă la pian.

             -Dar cum să fac asta?

             -Trebuie să te duci, ştii tu, acolo unde sunt borcanele cu muzică! zise pianul.

              -Dar nu am cum să intru acolo fără voia mamei pentru că e periculos şi alunecos.

               -Dacă vrei să devii o mare pianistă trebuie să rişti şi să-ţi învingi teama.

              -Vreau să fac asta!Voi reuşi.

Aşa că m-am dus în bucătărie unde era atârnată cheia de la subsol. Mi-am pus un scaun mai înalt, pentru a ajunge la cheie şi am reuşit. Când am ajuns la subsol am deshis uşa cu cheia. Am făcut primul pas şi în faţa mea a apărut o pisică neagră. Am făcut al doilea pas şi s-a auzit o uşă scârţâind. M- am speriat aşa de tare încât am aterizat direct la subsol. Am găsit un borcan cu cheia sol. Am deschis acel borcan,  iar subsolul s-a transformat într-o scenă cu mii de oameni.

Atunci vraja s-a destrămat şi mi-am regăsit pianul. M-am aşezat în faţa lui şi am început să cânt. Cântam aşa de frumos, încât ascultătorii îmi aruncau trandafiri pe scenă. Când m-am trezit, m-am dus la mama şi i-am povestit visul.

Anunțuri

2 răspunsuri la Ce ne scriu cititorii nostri

  1. volintiru denis zice:

    proiectul e cel mai tare.Tineti-o tot asa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s